Scheletul capului la om

Oasele feței - viscerocraniul

Este alcătuită din două jumataţi ce sunt unite central printr-o simfiză.

Oasele craniului

Acest lucru se realizează la vârsta de doi ani. Se pot descrie corpul mandibulei şi ramurile mandibulei. I se pot descrie o faţă externă sau laterală, una internă sau medială, o margine superioară şi una inferioară.

Oasele craniului - vedere ventro-laterala Feţei externe i se pot descrie două zone: una mediană şi una laterală. La nivelul osteoartrite severa mediene se pot identifica următoarele repere anatomice: - Simfiza mentală, dovada fuziunii celor două hemimandibule; aceasta se bifurcă în porţiunea inferioară, dând naştere la protuberanţa mentală de formă triunghiulară, la nivelul fiecărui unghi inferior al său artrita barbati câte un tubercul mental; - Fosa incisivă este localizată superior şi lateral faţă de tuberculul mental; la acest nivel se inseră muşchii mental şi orbicular al gurii.

La nivelul porţiunii laterale putem identifica: - Foramenul mental ce este străbătut de pachetul vasculonervos mental; - Linia oblică ce porneşte de la nivelul tubercului mental, cu direcţie postero-superioară, la acest nivel inserându-se muşchii platysma şi muşchiul coborâtor al unghiului gurii şi buzei inferioare; - O suprafaţă rugoasă la nivelul căreia se inseră muşchiul buccinator. Faţa internă prezintă următoarele repere anatomice: - Scheletul capului la om mentală superioară la nivelul căreia se inseră muşchiul genioglos; - Spina mentală inferioară la nivelul căreia se inseră muşchiul geniohioidian; - Linia milohioidiană localizată în dreptul ultimului molar inferior, aici inserându-se muşchii milohioidian, constrictor superior al faringelui şi ligamentul pterigomandibular; - Torusul mandibular- este localizat deasupra liniei milohioidiene şi coincide cu premolarii inferiori; - Fosa submandibulară ce se găseşe între linia milohioidiană şi marginea bazilară a mandibulei; intră în alcătuirea peretelui lateral al lojei glandei submandibulare; - Loja sublinguală se găseşte în dreptul caninilor şi incisivilor inferiori şi intră în alcătuirea peretelui lateral al lojei glandei sublinguale; - Şanţul nervului lingual; - Şanţul milohioidian ce conţine pachetul vasculonervos milohioidian.

Marginea superioară sau marginea alveolară conţine alvelolele dentare ce se articulează cu dinţii inferior prin intermediul unor articulaţii ce poartă denumirea de gonfoze.

Oasele feței - viscerocraniul

Fiecare alveolă are aspectul unei cavităţi scheletul capului la om cărei vârf e străbătut de foramenul apical pe unde intră elementele neurovasculare corespunzătoare dinţilor. Alveolele sunt despărţite una de cealaltă prin intermediul unor septuri interalveolare, iar în interiorul lor se găsesc septuri interradiculare.

Marginea inferioară prezintă două repere anatomice: - Fosa digastrică la nivelul căreia se inseră partea anterioară a muşchiului digastric; - Şanţul premaseterin pe unde trec artera şi vena facială. Ramura mandibulei Forma sa este cea a unui patrulater şi prezintă: o faţă laterală, una medială, o margine anterioară, o margine posterioară, o margine inferioară şi o margine superioară. Faţa laterală prezintă: - O suprafaţă rugoasă la nivelul căreia se inseră fasciculul profund al muşchiului maseter; - Tuberozitatea maseterică ce este localizată inferior de creasta colului mandibular, la nivelul ei inserându-se fasciculul superficial al muşchiului maseter; - Creasta colului mandibulei.

Faţa medială prezintă următoarele repere anatomice: - Foramenul mandibulei străbătut de pachetul vasculonervos alveolar inferior; - Lingula mandibulei sau spina lui Spix; aici se inseră fibrele superficiale ale ligamentului sfenomandibular; - Antilingula- la nivelul ei se inseră fibrele profunde ale ligamentului sfenomandibular; - Aria retrolingulară alcătuieşte împreună cu faţa laterală a ligamentului sfenomandibular butoniera retrocondiliană a lui Juvara; aceasta este străbătută de: artera maxilară, nervul auriculotemporal şi plexul venos corespunzător; - Şanţul milohioidian conţine pachetul vasculonervos milohioidian; - O suprafaţă de fromă triunghiulară localizată deasupra spinei mandibulei, la nivelul căreia se inseră fibrele mediale ale tendonului muşchiului temporal.

Marginea scheletul capului la om prezintă: - În porţiunea superioară se inseră fibrele anterioare ale tendonului muşchiului temporal; - În porţiunea inferioară, marginea anterioară prezintă: creasta buccinatorie localizată lateral la nivelul căreia îşi are originea muşchiul buccinator şi creasta temporală localizată medial la nivelul căreia se inseră fibrele antero-inferioare ale tendonului muşchiului temporal.

  1. Scheletul capului și gâtului - Wikipedia
  2. Osteologie - Wikiwand
  3. Cât timp este tratată artroza genunchiului

Marginea posterioară are rapoarte cu glanda parotidă în porţiunea superioară, iar în porţiunea inferioară se inseră ligamentul stilomandibular. Marginea inferioară delimitează alături de marginea posterioară unghiul mandibulei.

Marginea superioară prezintă: - Procesul coronoid ce are o formă triunghiulară - la nivelul lui identificăm zona intertendinoasă ce este acoperită de tendonul muşchiului temporal, şi o zonă extratendinoasă ce alcătuieşte versantul anterior al incizurii mandibulare; - Incizura mandibulei la nivelul căreia trece pachetul vasculonervos maseterin; - Procesul condilian ce prezintă cap şi col. Canalul mandibular ȋncepe de la nivelul foramenului mandibular, străbăte ramura verticală, corpul mandibulei şi se termină la nivelul premolarilor inferiori unde se bifurcă într-o ramură medială sau canalul incisiv şi o ramură laterală sau canalul mental ce se deschide la nivelul foramenului mental.

La nivelul canalului mandibular putem identifica următoarele pachete vasculonervoase: - Alveolar inferior; - Mental. Osul nazal Osul nazal este un os pereche ce formează plafonul cavităţii nazale.

Scheletul capului și gâtului

Se articulează cu procesul nazal al osului frontal în porţiunea superioară, cu procesul nazal al maxilei în porţiunea laterală şi unul cu celălalt în porţiunea medială. Marginea inferioară este liberă şi alcătuieşte marginea superioară a aperturii piriforme. Faţa anterolaterală prezintă în zona centrală mai multe foramine nazale la nivelul cărora trec mănunchiuri neurovasculare nazale minime.

scheletul capului la om inflamația articulației picioarelor după fractură

În porţiunea inferioară a sa se inseră semiotica bolilor articulare procerus. Faţa posterioară se articulează în porţiunea superioară cu spina nazală a osului frontal, iar în porţiunea inferioară prezintă şanţul etmoidal ce este străbătut de pachetul vasculonervos etmoidal anterior.

Marginea superioară se articulează cu marginea nazală a frontalului. Marginea inferioară se articulează cu cartilajul aripii nasului şi participă la alcătuirea aperturii piriforme. Marginea laterală se articulează cu procesul frontal al maxilei. Marginea medială se articulează în porţiunea superioară cu osul nazal opus şi cu spina nazală a frontalului, iar în porţiunea inferioară cu osul nazal opus.

Osul lacrimal Are formă patrulateră şi intră în alcătuirea pereţilor mediali ai orbitei şi a celor laterali ai foselor nazale.

Oh no, there's been an error

Faţa laterală mai poartă denumirea de faţă orbitală şi prezintă dureri severe la nivelul articulațiilor membrelor multe porţiuni: - Una anterioară - la acest nivel se găseşte şanţul lacrimal; prezintă un segment orbital ce formează foseta lacrimală şi scheletul capului la om nazal ce se articulează cu şanţul lacrimal al maxilei alcătuind canalul lacrimonazal conţine ductul lacrimonazal membranos.

Faţa medială sau nazală prezintă la rândul ei mai multe porţiuni: - Una anterioară; - Una intermediară; - Una posterioară ce se articulează cu labirintul etmoidal, iar în porţinea inferioară participă la alcătuirea peretelui intern al meatului mijlociu.

Marginea superioară se articulează cu frontalul. Marginea inferioară se articulează în porţiunea anterioară cu procesul lacrimal al concăi nazale inferioare şi ȋn porţiunea posterioară cu faţa medială a maxilei. Marginea anterioară se articulează în porţiunea superioară cu procesul frontal al maxilei şi în porţiunea inferioară cu şanţul lacrimal al maxilei.

Marginea posterioară se articulează în porţiunea superioară cu marginea anterioară a lamei orbitale a osului etmoid, iar în porţiunea inferioară cu bursita talpa lacrimală a maxilei. Oasele craniului - vedere anterioara 4. Osul palatin Este tot un os pereche localizat între baza craniului şi palatal dur. Osul palatin se articulează cu următoarele oase: etmoid, sfenoid, maxilar, conca nazală inferioară, vomer şi osul palatin de parte opusă.

Lama orizontală a osului palatin Prezintă o faţă superioară sau nazală, o faţă scheletul capului la om sau palatină şi patru margini: anterioară, posterioară, medială şi laterală.

Faţa superioară intră în alcătuirea peretelui inferior al cavităţii nazale. Faţa inferioară intră în alcătuirea părţii posterioare a palatului dur. Scheletul capului la om nivelul ei se pot identifica: - Foramenul palatin mare ce este străbătut de pachetul vasculonervos palatin mare; cauza artrozei articulației umărului și tratamentul acesteia Şanţul nervului palatin mare ce este străbătut de pachetul vasculonervos mare palatin; - Creasta palatină la nivelul căreia se inseră aponevroza muşchiului tensor al vălului palatin.

Marginea anterioară se articulează cu procesul palatin al maxilei rezultând sutura palatină transversală. Marginea posterioară este delimitată pe de o parte de spina nazală posterioară şi pe de altă parte de procesul piramidal. Alcătuieşte marginea inferioară a cadrului coanal. Marginea medială se articulează cu marginea medială a osului palatin de parte opusă, realizȃnd sutura interpalatină.

Articularea celor două oase formează o proeminenţă ce poartă denumirea de creastă nazală ce se continuă posterior cu creasta nazală a maxilei.

SISTEMUL OSOS

Marginea laterală se continuă ȋn porţiunea posterioară cu lama perpendiculară şi cu procesul piramidal. La nivelul porţiunii mijlocii se poate identifica incizura palatină ce participă la alcătuirea canalului mare palatin, iar ȋn porţiunea anterioară se articulează cu maxila. Lama perpendiculară a osului palatin Are formă patrulateră şi prezintă: o faţă medială sau nazală, o faţă laterală sau maxilară, o margine anterioară, o margine posterioară, o margine inferioară şi o margine superioară.

Faţa medială prezintă următoarele repere anatomice: - Creasta etmoidală ce se articulează cu marginea superioară a concăi nazale mijlocii; - O suprafaţă meatală netedă inferioară ce intră ȋn alcătuirea peretelui lateral al meatului inferior; - O suprafaţă meatală netedă superioară ce intră ȋn alcătuirea peretelui lateral al meatului mijlociu; - Creasta concală ce se articulează cu conca inferioară.

Scheletul Capului

Faţa laterală prezintă: - O suprafaţă rugoasă, maxilară ce se articulează cu faţa medială a maxilei; - O suprafaţă sinusală ce mai poartă denumirea de proces maxilar şi se articulează cu fisura palatină, alcătuind porţiunea posterioară a bazei sinusului maxilar; - O suprafaţă rugoasă pterigoidiană ce se articulează cu lama medială a procesului pterigoid; - Scheletul capului la om suprafaţă netedă, pterigopalatină - ea formează peretele medial al fosei pterigopalatine şi a canalului mare palatin.

La nivelul acestei feţe se desprinde procesul piramidal. Marginea anterioară prezintă la nivelul extermităţii anterioare procesul maxilar al osului scheletul capului la om ce se articulează cu fisura palatină a feţei nazale a maxilei şi cu marginea posterioară a procesului maxilar al concăi inferioare. Marginea posterioară se articulează cu lama medială a procesului pterigoid. Marginea superioară La nivelul marginii superioare putem identifica procesul orbital, incizura sfenopalatină şi procesul sfenoidal.

Procesului orbital i se pot descrie patru feţe: - Una superioară ce se articulează cu corpul osului sfenoid ȋn porţiunea medială şi cu labirintul etmoidal ȋn porţiunea laterală; - Una supero-medială sau orbitală ce intră ȋn alcătuirea porţiunii posteromediale a planşeului orbital; - Una antero-inferioară sau maxilară ce se articulează cu maxila, alcătuind sutura palatinomaxilară; - Una laterală sau pterigopalatină ce intră ȋn alcătuirea peretelui anterior al fosei pterigopalatine şi a fisurii orbitale inferioare.

Incizura sfenopalatină se articulează cu osul sfenoid şi alcătuieşte foramenul sfenopalatin ce este străbătut de pachetul vasculonervos nazopalatin.

Marginea inferioară se continuă cu procesul piramidal şi cu lama orizontală.

scheletul capului la om tratament cu artroza gunoiului de grajd pentru cai

Conca nazală inferioară Mai este denumită şi cornet nazal. Oasele ce se articulează cu conca nazală sunt reprezentate de osul lacrimal, etmoid, palatin şi maxilă. Prezintă o faţă superomedială, una inferolaterală, două margini una superioară şi una inferioară şi două extremităţi: una inferioară şi una anterioară.

scheletul capului la om umflarea și durerea în articulațiile genunchiului

Faţa superomedială prezintă şanţul arterei unguente eficiente pentru tratamentul articulațiilor inferioare. Faţa inferolaterală delimitează ȋmpreună cu peretele lateral al foselor nazale meatul nazal inferior la nivelul căruia se deschide canalul lacrimonazal.

scheletul capului la om cel mai bun leac pentru artrita gleznei

Marginea superioară prezintă numeroase repere anatomice. Mai poartă şi denumirea de rădăcina concăi nazale şi prezintă trei regiuni: - Una anterioară ce se articulează cu creasta concală a maxilei; - Una mijlocie la nivelul căreia putem identifica: procesul lacrimal se articulează cu marginea inferioară a osului lacrimalprocesul maxilar, procesul etmoidal se articulează cu marginea inferioară a procesului uncinat al etmoidului, delimitȃnd ostii sinusale minime ; - Una posterioară ce se scheletul capului la om cu creasta concală a osului palatin.

Marginea inferioară este liberă şi proemină scheletul capului la om nivelul cavităţii nazale. Extremitatea anterioară mai poartă denumirea de capul concăi nazale inferioare şi proemină la nivelul aperturii piriforme. Extremitatea posterioară se mai numeşte şi coada concăi nazale inferioare.

scheletul capului la om sindromul de durere cu artroza genunchiului

Scheletul capului la om vomer Este un os impar ce intră ȋn alcătuirea părţii postero-inferioare a septului nazal. Se articulează cu sfenoidul, maxila, palatinul, etmoidul şi cu cartilajul septului nazal. Forma sa este patrulateră şi prezintă două feţe laterale şi patru margini: superioară, inferioară, anterioară şi posterioară.

Feţele laterale intră ȋn alcătuirea peretelui medial al foselor nazale, iar la nivelul lor se pot identifica: - Şanţurile pachetelor vasculonervoase nazopalatine; - Şanţurile neurovasculare minime.

Marginea superioară prezintă: - Aripile vomerului ce prezintă o faţă superioară ce se articulează cu faţa inferioară a corpului sfenoidului, o faţă inferioară ce prezintă creasta aripii vomeriene, o margine posterioară, o margine anterioară ce se articulează cu conca inferioară a sfenoidului, o margine laterală ce prezintă un segment pterigoidian se articulează cu procesul vaginal al procesului pterigoid şi un segment palatin se articuleaz cu procesul sfenoidal al osului palatin ; - Şanţul osului vomer ce este localizat median şi se articulează cu creasta sfenoidală, alcătuind canalul vomerosfenoidal ce este străbătut de venulele aferente plexului pterigoidian.

Marginea inferioară se articulează cu procesele alare ale crestei nazale alcătuind schindilezele vomeropalatină şi vomeromaxilară. Marginea anterioară prezintă un şanţ median şi două aripi laterale ce se articulează cu lama perpendiculară a osului etmoid şi cu cartilajul septului nazal. Marginea posterioară mai poartă denumirea de creastă coanală. Maxila Este un os pereche ce participă la alcătuirea cavităţilor feţei: orbitală, nazală, orală şi a foselor infratemporală şi pterigopalatină. Se articulează cu: frontalul, lacrimalul, palatinul, zigomaticul, nazalul, conca nazală inferioară, vomerul şi maxila opusă.

Corpul maxilei prezintă o faţă laterală şi una medială şi patru margini: superioară, inferioară, anterioară şi posterioară.

Informațiiimportante