Articulatia temporo mandibulara scribd

Disfunctii cranio-mandibulare

articulatia temporo mandibulara scribd

Exist particulariti care o diferentiaz i fac din aceasta o articulatie unic, deoarece: 1. Suprafeele articulare sunt acoperite cu un esut fin fibra-cartilaginos care se pierde treptat cCitre poriunea posterioara a fosei glenoide.

patologia articulatiei temporo-mandibulare

Discul articular este fixat posterior printr-un esut elastic bogat vaseularizat i inervat, cunoscut sub numele de ligament retrodiseal sau zona bilaminara.

Aceasta zon3 permite mobilizarea discului n timpul micCirilor mandibulei. Ligamentul retrodiscal prezinta n partea superioara un manunchi de fibre elastice care leaga posterior discul de osul timpanic articulatia temporo mandibulara scribd n partea inferioara fibre de colagen care leaga discul de condilul mandibulei. Poriunile mediala i laterale ale discului se leaga ferm de capsula ligamentara i condilul mandibular.

Ligamentele articulare mpreuna cu meniscul articular i suprafeele osoase, nconjura i stabilizeaza ntreaga articulaie, constituind capsula articulara.

Prima pagină » stomatologie » Artrita — Afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare Artrita — Afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare Artrita - Afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare Articulația temporo-mandibulară unește mandibula de restul caniului prin intermediul discului articular. Datorită acestei structuri sunt posibile mișcările de mobilizare a gurii în sens vertical și lateral.

Muchii masticatori se clasifica n doua grupe: 1. Muchi cu aciune primara muchi primari ; 2. Muchi cu aciune secundara muchi accesori. Muchi rldleltorl Din prima grupa fac parte muchii temporal, maseter, pterigoian medial intern i pterigoidian lateral extern.

I nervaia motorie este asigurata de nervul trigemen mai exact nervul mandibular i de un ram al acestuia -nervul auriculo-temporal, ce asigura inervaia mixta senzitiva i motorie. Din a doua grupa fac parte muchii suprahioidieni digastric, milohioidian, geniohioidian i stilohioidianinfrahioidieni sternohioidian, tirohioidian i omohioidian i muchiul platisma Fig, 13,1Vascularizaia articulaiei este asigurata de: artera temporala superficiala n regiunea posterioara, artera meningee medie n regiunea anterioara i artera maxilara n regiunea interna.

articulatia temporo mandibulara scribd

Termenul de. Aceasta utilizare incorecta a termenului a creat multa confuzie n sistematiza rea patologiei i implicit a tratamentului afeciunilor articu l aiei tem poromandibulare.

Artrita – Afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare

Patologia ATM poate fi sistematizata n doua categorii distincte: Extra-articulara - caracterizata prin dureri iradiate cervicofacial care limiteaza funciona litatea corecta a articulaie.

Aciunea musculaturii Musculatura suprah ioidiana masticatorii.

articulatia temporo mandibulara scribd

Fig Intra-articulara - reprezentata de procese patologice care apar n structurile proprii ale ATM: 1. Majoritatea numelor date n literatura de specialitate sindromului, fac referire la factorii etiologici: unii autori vorbesc despre tulburari "oeluzo mandibulare" sau.

Articulatia Temporo-Mandibulara

Ali autori scot n evidenta simptome i propun termene ca "sindromul disfunciei dureroase", "disfuncie dureroasa miofasciala" sau o combinatie a celor mai importante doua simptome, durerea i dis funcia: "sindromul algodisfuncional al ATM". Etiopatogenie in cazul sindromului algodisfunctional al ATM, dovezile tiintifice care sa sustina un factor etiologic primar sunt absente.

Simptomatologia elinica ntlnita, mpreuna cu rezultatele pe termen scurt i lung ale diferitelor metode de tratament utilizate, reflecta etiologia complexa a sindromului algodisfuncional al ATM. Teoria deplaslirii mecanice Prentis5, Monson i ulterior, Costen au subliniat faptul ca deplasarea distala a condilului dupa modificarea oeluziei, ca urmare a pierderii molarilor i premolarilor, provoaca sindromul algodisfunctional al ATM comprimnd nervul auriculotemporal sau dezvoltnd o presiune directa asupra urechii i a trompei lui Eustache.

TMJ Explanation \u0026 Therapy

De atunci, sa demonstrat elar ca baza exelusiv anatomica a sindromului Costen nu este acceptabila. Cu toate acestea. Unii specialiti au sustinut ideea deplasarii mecanice a mandibulei pentru a inel ude modificarile de pOZiie ale condililor n plan sagital i frontal.

Disfunctii cranio-mandibulare

Ei accepta o relatie normala conditfosa n oeluzia centrica. Aceti autori considera ca o activitate tonica crescuta a musculaturii mandibulei este rareori nceputul sindromului, ci mai degraba rezultatul dezechilibrului ntre poziia condililor i oeluzia dentara.

Astfel, daca articulatia temporo mandibulara scribd condilului determinata de oeluzie este incorecta sau cnd, dupa apariia edentaiilor ntinse, diferitele aciuni ale musculaturii nu sunt "amortizate" de oeluzie, forele generate vor actiona direct asupra articulaiei i vor produce un sindrom algodisfunqional al ATM. Prin studierea radiografiilor ATM n diferite incidente, analiza oeluziei i a modelelor de studiu montate n articulator, sau stabilit patru pozitii patologice ale condilului n SAD!

Acest concept al deplasarii mecanice se bazeaza pe doua i pateze: Prima afirma ca este posibil sa se determine prin metode radiologiee pozitia optima individuala a condililor in glena, dar minimalizeaza rolul dentitiei, al anatomiei i al modificarilor articulare. Adversarii acestei ipoteze susin ca nu exista o pozitie "eentTiea" i nici o relatie standard ntre condil i tubereulul articulaT.

Chiar daca aceasta pozitie ar exista, ea nu ar putea fi observaU! Articulatia temporo mandibulara scribd doua ipoteza afirna ca se poate stabili poziia de relaie centrica cu ajutorul modelelor de studiu dar i o corelaie intre numarul de dini implicai in ocluzie i disfuncia articulara. Aceasta teorie nu justifica de ce aceleai modificari ale ocluziei nu provoaca intotdeauna sindromul algodisfuncional.

Articulatia Temporo Mandibulara

Teoria neuro-musculara Muli cercetatori considera drept cel mai acceptabil factor etiologie al sindromului algodisfunctionallipsa armoniei funcionale ntre ocluzia dentara i ATM. Astfel, ocluzia traumatica este considerata factorul primar care initiaza, agraveaza sau amplifica manifestarile clinice ale SAD.

Orice tip de interferena ocluzala poate provoca parafuncii, cum ar fi bruxismul, nsa tensiunile psihice, stresul sau anxietatea sunt factori favorizani a caror prezena este semnalata. Studiile neuro-electro-fiziologice au aratat existena unui sistem complex de influente inhibitoare i excitatoare intre dinti, mucoasa, trata artrita degetelor i cortex.

La u Recommended.

articulatia temporo mandibulara scribd

Informațiiimportante