Refacerea mobilității genunchiului după accidentare

Gg1ana Satmari Genunchiul reprezintă partea membrului inferior în care gamba se unește cu coapsa. Articulația genunchiului trebuie să fie mobilă și suplă pentru a permite flexia și extensia membrului inferior.

Articulatia genunchiului este formata din 3 oase — femurul osul de la nivelul coapseitibia osul mai mare de la nivelul gambei si patela sau rotula. Musculatura genuchiului : - muschiul cvadriceps cuprinde patru muschi din portiunea anterioara a coapsei si ajuta la miscarea de extensie a piciorului indreptarea piciorului din pozitia flectata - muschii din loja posterioara a coapsei realizeaza miscarea de flexie a piciorului.

Rolul genunchiului: - susține greutatea corpului - efectuarea mișcărilor de flexie, de extensie, de rotație, dar trebuie să rămână stabil. Ele aduc stabilitate si forta articulatiei. Exista 4 ligamente care leaga femurul de tibie: - ligamentul colateral medial: aduce stabilitate in portiunea interna mediala a genunchiului - ligamentul colateral lateral: aduce stabilitate in portiunea externa laterala a genunchiului - ligamentul incrucisat anterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza rotatia si miscarea anterioara a tibiei - ligamentul incrucisat posterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza miscarea posterioara a tibiei.

• Dureri articulare cu osteoporoză
• Recuperarea genunchiului Pozitia fruntasa a acestora se datoreaza faptului ca sustin toata greutatea corpului, preiau toate fortele de gravitatie si asigura deplasarea omului prin mers sau indepartarea lui de pericol prin fuga.

Alte ligamente fac parte din capsula genunchiului, o structura fibroasa protectoare care inconjoara articulatia genunchiului. In interiorul capsulei, articulatia este captusita cu un tesut subtire, moale, numit sinoviala. Tendoanele sunt cordoane puternice care leaga muschiul de os. La nivelul genunchiului, tendonul cvadriceps leaga muschiul cvadriceps de patela si asigura forta pentru miscarea de extensie.

Tendonul patelar leaga patela de tibie. Tehnic, acesta este un ligament, dar in mod obisnuit este numit tendon. Tipuri de tratamente in genunchiul operat 1. Tratament igieno-dietetic in genunchiul operat Tratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific. Daca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu consume lipide sau glucide piine, fainoase, zahar deoarece articulatia si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de greutatea provenita din consumul acestor alimente.

Recomandam deci, bolnavului, in perioada spitalizarii consumul de proteine principale cum ar fi: carne, slaba fiarta, oua, lapte si brinzeturi. Cel mai important rol il au vitaminele prin: - vitamina A, care ajuta la regenerarea celulelor din organism, la vindecarea ranilor, cresterea rezistentei la infectie; - vitamina K are actiune antihemoragica; - vitamina Refacerea mobilității genunchiului după accidentare care asigura functionarea normala a vaselor sanguine; In general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita.

Tratamentul profilactic consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la sportivii de performanta, la virstnici care au un grad avansat de degenerare a elementelor articularela copii. Infiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii.

In inflamatia articulara repausul si postura articulara relaxata e prima atitudine a recuperatorului in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular. Crioterapia determina o hiperemie activa dupa o prima si scurta faza de vasoconstrictiescade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilor cutanati efect antalgic scade spasmul muscular.

Alte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt: parafina, ultrasunetele si undele scurte. Tratament ortopedico — chirurgical Tratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea deformatiilor sau a fracturilor prin manevre externe si mentinerea reducerii cu mijloace exterioare a segmentului afectat.

Mobilizarea ortopedica se realizeaza cu ajutorul aparatului gipsat a tractiunii continue. Imobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care necesita punerea in repaus a unui segment. In situatii postoperatorii se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unor deformari congenitale sau dobindite.

In cazul esuarii tratamentului ortopedic, se indica tratamentul chirurgical.

Tratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de saptamini este recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana si fractua de platou tibial. In fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul chirurgical. Mersul cu sprijin va incepe dupa circa doua luni. Chirurgia ortopedica s-a extins treptat depasind in prezent, indicatiile clasice din cadrul traumatologiei.

Interventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica astfel: - Operatii care se adreseaza elementelor angrenate ale artrozei si care au un scop simptomatic paleativ; - Operatii care inlocuiesc articulatia — artroplastia totala; Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni traumatice ca: a Rupturi de menisc foarte des intilnite ; b Leziuni ale genunchiului lax, post-traumatic; c fractura supra si intercondiliana; d Fractura de platou tibial; e Luxatii ale genunchiului.

Recuperarea genunchiului

Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a unei articulati cu o proteza metalica. Artroplastia este o operatie complicata, mai ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite, infundarea platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu extern. Artroplastia se prezinta sub doua forma: proteza partiala sau totala. Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferior prin reducerea durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers.

Ruptura de menisc are indicatie operatorie majora, deoarece instalarea procesului degenerativ al genunchiului este accelerata.

Menisccectomia este o operatie intra-articulara prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt. Meniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, refacerea mobilității genunchiului după accidentare locul ramas liber formindu-se un un nou menisc din tesut fibros.

Dupa operate, genunchiul este strins intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este imobilizat pe atela. Reeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La inceput se executa contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in exces. Contractiile cvadricepsului se vor repeta de ori la fiecare ora, pina cind muschiul devine suficient de puternic.

In acest moment se fac ridicari ale membrului inferior cu atela cu tot. Daca tratamentul a fost bine efectuat, dupa zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la mers. Uni autori recomanda inceperea mersului dupa 48 ore de la operatie, mentinind atela. In exercitiile de mers se va urmari: - ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de sprijin anterior; - sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a calca pe piciorul operat; - sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului operat in sus pe linga cap; Dupa 30 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de multe ori provocate de graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si dureros.

Refacerea mobilității articulare după accidentare, Recuperarea genunchiului | CENTROKINETIC

Remobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor articulare posttraumatice si postoperatorii. Mobilitatea articulara se realizeaza prin miscari pasive si active. Rolul principal al mobilizarii articulare este ace4la de a dezvolta abilitatea miscarilor.

Stabilitatea articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se executa exercitii izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice. Stabilitatea articulara inseamna de fapt: - o articulatie indolara; - o articulatie fixata pe o musculatura puternica; - o articulatie protejata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente interne.

Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective esentiale: a Indoloritatea; b Stabilitatea; c Mobilitatea d Coordonarea; a Indoloritatea se obtine prin: - administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale; - crioterapia sau termoterapia dupa caz ; - electroterapia; - roentgenterapia; - repaus articular; - interventii chirurgicale. Pentru tonifierea cvadricepsului se executa contractii izometrice si exercitii cu contrarezistenta: - muschiul tensor fascia lata se tonifica prin flexii si extensii ale soldului, din decubit lateral.

Pentru redarea mobilitatii genunchiului operat se urmareste reducerea flexum-lui. Si cresterea amplitudinii flexiei.

In timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive constind dintr-un complex de procedee terapeutice, care se schimba alternativ, ca: - tractiuni continue sau extensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea presiunii interarticulara; - tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus; - mobilizare pasiva asistata, care se executa in relacxare partiala sau totala de care Kinetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample articulare; - mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de exercitii pasive foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi; - mobilizarea activa executata Shuster gel articular pacient, care constituie baza Kinetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice.

Mobilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de mobilitate a articulatiei. Se executa miscari ritmice de flexie — extensie ale piciorului si exercitii gestice uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. Se nai executa mecanoterapie si scripetoterapia. Recuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator bine condus.

NOUTATI IN RECUPERAREA INSTABILITATII DE ROTULA SI IMPLICATIILE ASUPRA MERSULUI

Postoperator, genunchiul este mentinut in extensie 10 zile cu o atela gipsata. Recuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in : - contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora; - imobilizarii ale piciorului; - ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa zile de la operatie; - exercitii de flexie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea bandajelor; - mers cu baston din a a zi de la operatie.

Recuperarea continua cu: - electroterapie antalgica si antiinflamatorie; - tonifierea cvadricepsului; - masaj coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului; - mobilizarea articulatiei; - crioterapia; Din saptamina a 3-a se incepe urcatul si coboritul scarilor. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi.

Inainte de a refacerea mobilității genunchiului după accidentare jetul de vapori asupra bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte. Durata dusului cu aburi este de minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare, poate sa preceada o refacerea mobilității genunchiului după accidentare generala sau se poate asocia cu masaj.

La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand hieremie si resorbtie locala. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale cu dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun simultan sau separat un functie.

In lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. Durata masajului este de minute. Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschid dusurile si in timp ce apa curge pe corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute. Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta, mai ales in regiunea tratata; are un important efect resorbant si tonifiant.

Se efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple ¾ cu apa la temperatura de C si mai rar Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5minute, este lasat linistit. Dupa aceasta, tehnicianul executa sub apa la toate articulatiile, toate miscarile posibile. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului. Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5minute. Dupa aceea bolnavul sta in repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.

Durata baii este de minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca. Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede. Aceasta si baia kinetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anchiloza.

Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. Totul se artroza femuro tibiala cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor. Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute.

Modul de actiune: resorbtiv, analgezic, antispastic. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm.

Cu ajutorul articulatiilor genunchiului putem merge, alerga sau aseza pe vine fara dureri. Totodata, in functie de situatie si de activitate, genunchiul va suporta greutatea corpului multiplicata. Stabilitatea si mobilitatea genunchiului sunt date de interactiunea dintre oase, muschi, tendoane, cartilaj si alte parti moi din articulatia genunchiului. Patologia genunchiului este data in primul rand de suprasolicitare vorbim aici de sportivii de performanta sau chiar sportivii amatori care practica activitati fizice intenseprecum si de diverse traumatisme cazaturi, anumite miscari gresite.

Grosimea stratului este de 0,cm. Peste stratul de patafina se aplica bucati de refacerea mobilității genunchiului după accidentare sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura. Durata inpachetarii este de minute. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina.

Procedura se termina cu o refacerea mobilității genunchiului după accidentare la temperatura de °. Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a tesuturilor. Suprafata pielii se incalzeste pana la °.

La locul de aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta. Se expune din nou timp de 60 minute, pana cand incepe namolul sa se usuce. In acest interval de timp va dureri la genunchi din față o compresa rece la frunte iar capull ii refacerea mobilității genunchiului după accidentare fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela.

Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si articulațiile doresc ce să facă tratament va odihni la umbra sau intr-o camera, aproximativ o ora.

Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza refacerea mobilității genunchiului după accidentare pe elementul termic alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece, datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta; al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in organism. Curentii de joase frecventa Curentii diadinamici Curentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor articulatia intre cei doi poli preferand formula: a difazat fix, care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un decalaj de ½ perioada.

Varfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel, de unde rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se suprapun de impulsuri, de forma ½ sinusoidala. Durata este de un minut. Alternanta dintre monofazat si difazat, in cazul perioadei lungi, se face intre 3 si 10 secunde.

Durata este de 2minute. Apoi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. Se fac aplicatii pe zii. Curentii Trabert Sunt curenti cu impulsuri de fregventa Hz, impuls 2 ms, pauza 5 ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic.

Durata tratamentului este de minute, cu crestere treptata a intensitatii. Se repeta de ori pe zi. Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie, cu aspect vibrator, o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Efectele antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie.

Curentul galvanic Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii articulare. Acest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli, fiind prezent si la catod si la anod. Se utilizeaza intensitati mici, la pragul de sensibilitate. Asocierea unor substante cu efecut antiinflamator, sub forma ionoforezei, este obisnuita, dar fara a se putea face vreo apreciere asupra substantei si mai ales a cantitatii acesteia.

Un mit: gheata in accidentari sau oboseala musculara | CENTROKINETIC

Se utilizeaza durate mari, minute pentru o sedinta. Curentii de medie frecventa Efectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales frecventele de Hz si forma modulata de scurta perioada la modulatii pe secunda, pe care eventual le reduce pe parcursul sedintei.

Ca forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este interferenta in profunzimea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de joasa frecventa. Utilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales in cazurile in care pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de joasa frecventa.

Curentii de inalta frecventa Curentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi, a caror frecventa este in medie mai mare de oscilatii pe secunda, a caror limita inferioara este de Hz, iar limita superioara de Hz. Se utilizeaza in practica: a Undele scurte Cu electrozi de sticla sau flexibili, cu doi electrozi sau cu un electrod monoddozand dupa dorinta intensitatea efectului caloric, de la senzatia de caldura puternica doza IV la subsenzatia termica doza I sau dozele reciin functie de starea locala articulara.

Cu cat procesul inflamator articular este mai intens, cu atat doza de ultrascurte va fi mai redusa dozele I-II. Durata tratamentului este variabila pana la minute. Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului, de refacerea mobilității genunchiului după accidentare acesruia de tegument, de dozaj, de durata tratamentului.

Recuperarea genunchiului

C Ultrasunetul Aplicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice prin vibratiile unui ctistal piezoelectric.

Ultrasunetul determina efect caloric dar si o excitatie vibratorie, care actioneaza asupra proprioreceptotilor si curentii de joasa frecventa. Durata este intre minute.